Suntem în plină vară, 15 august, când majoritatea oamenilor iau o pauza de la muncă și pleacă în concediu: soare, apă caldă, plajă și o bere rece sau o înghețată gustoasă zac în mână pentru ca astăzi este zi liberă.
În urmă cu 108 ani strămoșii noștri luptau pentru ca acest pământ pe care noi îl călcăm zilnic să rămână românesc. Își dădeau ultima suflare pentru ca noi să fim liberi și să ne bucurăm de un concediu frumos. La fiecare pas puteam găsi un soldat care a suferit: și-a pierdut o mână ori un picior, poate a orbit, poate a avut o rana deschisă plină de sânge sau in cel mai rau caz puteam vedea un cadavru …. care, cu un ultim gând de speranță, și-a pierdut viața pentru un ideal nobil: să nu fim sclavi pe pământul nostru.
Iată-ne și pe noi, prezenți astăzi la ceremonialul militar-religios ,,Memoria Oituzului” pentru a comemora jertfa soldaților căzuți pe front. Eram în primul an de mandat ca primar cand am primit un telefon: De partea cealaltă a firului persoana s-a recomandat ca fiind reprezentant din partea Garnizoanei Bacău care m-a întrebat dacă organizez acest eveniment. Am răspuns afirmativ, însă doream să fie ceva simplu. Eram mai tinerel și nu chiar așa de copt la minte. A înțeles imediat că nu doream să fie cu fast și mi-a replicat: ,,Când e vorba de Oituz, nu putem lăsa să treacă 15 august fără a comemora ostașii. Armata va fi prezentă la Oituz și va fi alături de dvs”. Le mulțumesc pentru acest lucru!
Atunci am înțeles că aici, în Cimitirul Eroilor din satul Oituz, nu se face o ceremonie cu fast, ci o sfântă celebrare pentru amintirea eroilor. Iar oituzenii păstrează an de an aminterea vie a eroilor. Deși este al 5 -lea an în care contribui la această manifestare, de fiecare dată pășesc aici cu emoții și mă gândesc cu sfială ,,Oare fac suficient pentru ai noștri eroi?”
Sfântul Paul spunea: ,,Credința fără fapte este moartă”. Putem sta în biserică ore întregi să ne rugăm, dacă nu întărim credința cu fapte bune, stăm degeaba în rugăciune. Nu putem să ne rugam apoi să fim răi cu cei din jur. Suntem o comunitate mare…fiecare cu caractere atât de diferite, însă putem fi buni unii cu alții. Iar dacă nu vrem să ne ajutăm, măcar să nu ne facem rău. Nu ne costă nimic…
Marcus Aurelius, filosof stoic și imparat roman, spunea ,,Ceea ce facem acum, are ecou în eternitate.”.
Priviți steagul nostru, cel al României, el nu flutură pentru că bate vântul…el flutură mișcat de ultima suflare a fiecărui soldat care a murit pentru a-l proteja.
Dumnezeu să îi ierte și îi primească în împărația Sa!